Capital natural
Clima acestei zone se caracterizeaza printr-un anotimp răcoros începând din toamnă, continuând cu iernile friguroase şi lungi ce se prelungesc până în lunile martie-aprilie, iar cele mai ridicate temperaturi ating uneori +25˚C, în lunile iulie-august. Precipitaţiile sunt bogate, cele mai mari cantităţi căzând în timpul verii şi toamnei. Vântul dominant este din direcţia nord-vest şi nord-est.
Fauna este localizată în Munţii Călimani şi este reprezentată de cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, ursul brun, râsul, lupul, jderul, vulpea, mistreţul, cerbul carpatin, veveriţa etc.
În vegetaţia arborescentă predomină pădurile de răşinoase pure, celelalte specii (fag, paltin, ulm, plop, mesteacăn) fiind mai puţin reprezentate. Agricultura nu găseşte condiţii prielnice de dezvoltare decât pentru cultura plantelor de nutreţ (fâneţe şi păşuni) şi, în mică măsură, cultura cartofului. La 900 m. altitudine se întâlnesc întinse suprafeţe de turbă care prezintă o vegetaţie caracteristică, cum ar fi: mesteacăn pitic, răchită, muşchi, alge roşii şi pin.
Din punct de vedere geologic în zonă predomină şisturile cristaline la suprafaţa cărora se află un strat argilos impermeabil. Acest fenomen a contribuit la apariţia straturilor de turbă, care acoperă o mare parte a localităţii Poiana Stampei.
Solurile sunt de tip brun şi brun-galbui de pădure, soluri cu diferite grade de turbificare, proprii vegetaţiei.
Reţeaua hidrografică este constituită de râul Dorna, care izvorăşte de la poalele vârfului Pietrosu având afluenţii: Dornişoara, Pârâul Prăji, Pârâul Roşia, Pârâul Calului, Muncelul, Dorna Mică. Efectele curative ale apelor minerale au fost descoperite încă din 1805. Conform unui studiu al Institutului de Balneologie şi Fizioterapie prin care s-au inventariat toate apele minerale din ţară (între 1950-1960), dintre cele 218 manifestări de ape minerale de la Poiana Stampei şi Coşna, 103 sunt carbogazoase, 43 sulfuroase, 67 sărate şi 5 vitriolice.
Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, râul Dorna colectând spre vărsare apele pârâielor: Dornişoara, Roşia, Teşniţa şi Dârmoxa.
Suprafeţe mari de pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se ocupa de creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).
